04Apr

Gaz de sist: ce contine solutia apoasa folosita in fracturarea hidraulica?

Postat la 04:00:18 de ioana in:

exploatare de gaz de sistIn aceste zile se discuta intens, in special prin ziare si la televizor, despre exploatarea de gaz de sist si in special despre impactul avut de metoda de fracturare hidraulica asupra mediului si asupra sanatatii noastre. Aceasta metoda este aparent inofensiva, deoarece tehnica prin care gazele sunt eliberate din rocile de mare adancime presupune injectarea unei solutii apoase, formata 99,5% din apa. Insa intrebarea care apare este ce reprezinta restul de 0,5%? Ei bine, in Statele Unite, acolo unde acest tip de exploatare este destul de raspandit, ecologistii au cerut autoritatilor de reglementare sa oblige companiile de petrol si gaze sa raporteze ce substante chimice utilizeaza in aceste procese de foraj si fracturare hidraulica. Si usor-usor au venit si raspunsurile. De cele mai multe ori, aceste companii adauga substante chimice pentru a indeplini anumite functii, cum ar fi prevenirea coroziunii. Din pacate, odata cu finalizarea exploatarii aceste substante sunt lasate in locurile respective din considerente economice , costurile pentru a le elimina fiind mult prea mari. Problema este ca multe dintre aceste substante chimice pot prezenta un risc grav pentru sanatate, deoarece ajung in panza freatica. In 2011 autoritatile de reglementare din Statele Unite au facut un prim pas inainte si au publicat lista acestor substante.

Posibile substante utilizate pentru a obtine gaz de sist:

Dioxid de siliciu cristalin

Se gaseste de obicei in caramida, beton si nisipuri pentru constructiiPraful este daunator daca este inhalat in mod repetat, pe o perioada lunga de timp, si poate produce iritatii ale ochilor, dificultati in respiratie, sau chiar cancer. Principalele organe afectate sunt ochii si sistemul respirator.

Metanol

Se gaseste in antigel, solvent pentru vopsea si combustibil pentru vehiculeVaporii pot provoca iritatii ale ochilor, dureri de cap, oboseala si in doze destul de mari pot fi chiar fatal. Ingerarea poate provoca leziuni oculare sau chiar deces.

Isopropanol

Il intalniti de exemplu in solutii pentru curatarea sticlei, in antiperspirante sau in produse cosmetice precum parfumuri si sapunuri. Inhalarea vaporilor poate provoca iritatii ale ochilor si ale tractului respirator superior. Ingestia provoaca stare de ebrietate si varsaturi.

Naftalina

Asa cum stim cu totii, este folosita pentru combaterea moliilorInhalarea poate provoca iritatii ale tractului respirator, greata, varsaturi, dureri abdominale, febra sau chiar deces.

2-Butoxyetanol

Aceasta substanta se gaseste in special in vopsele, vaporii sai fiind extrem de iritanti pentru ochi si nas. Ingerarea sau simplul contact cu pielea al acestei substante poate provoca dureri de cap, greata si ameteala.

Motorina

Contactul acesteia cu pielea poate provoca mancarime, iritatie, arsuri sau chiar cancer de piele.

Formaldehida

Oricat de macabru ar suna, este folosita in special la imbalsamarea corpurilor umane sau animale. In plus, ingestia a 28 grame de lichid poate provoca moartea! :( Expunerea pe o perioada lunga de timp poate provoca leziuni pulmonare si probleme de reproducere la femei.

Acidul sulfuric

Se gaseste in bateriile pentru autoturisme si este coroziv pentru toate tesuturile corpului. Inhalarea poate provoca afectiuni pulmonare grave, iar in contact cu ochii poate duce la pierderea totala a vederii. Doza letala este cuprinsa intre 28 de grame si 1 lingurita. In plus, a fost clasificat ca fiind un probabil agent cancerigen.

Acid boric

Gasit in insecticide, antiseptice, substante ignifuge. Otravitor daca este inhalat in cantitati mari. Expunerea pe termen lung poate provoca leziuni renale si eventual insuficienta renala.

Acid formic

Folosit de obicei pentru colorarea pielii, ca si conservant pentru hrana animalelor sau pentru curatarea vasului de toaleta. Lichidul provoaca arsuri ale pielii si ochilor. Inhalarea vaporilor poate fi iritanta si dureroasa si poate provoca greata si varsaturi.

Kerosen

Vaporii de kerosen pot provoca iritatii ale nasului si ochilor, ingerarea fiind fatala.

Ramane de vazut cum va evolua acest subiect in Romania. Important este insa sa se stie exact in ce constau si ce implicatii au metodele de exploatare de gaz de sist si mai ales sa nu fie permise atata timp cat acestea pot avea efecte nocive asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului inconjurator. Corect?

Sursa: propublica.org

Nu uitati sa dati LIKE pe pagina de Facebook a Valea Mare pentru a fi la curent cu ultimele noutati, promotii, concursuri, retete si sfaturi direct din natura. Multumim! :)


Da de stire pe: | Altele | Email: | Utile:

Articole similare despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

One Response to Gaz de sist: ce contine solutia apoasa folosita in fracturarea hidraulica?

  1. Claudo L says:

    De unde aveţi lista? Ne este nici pe departe completă. Că se foloseşte inclusiv acid fluorhidric aţi auzit?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>