23Feb

Tipuri de branzeturi

Postat la 06:05:25 de ioana in:

branzeturiBranza este un aliment direct din natura greu de ignorat. O gasesti in cateva sute de sortimente, pentru toate gusturile, oricat de exigente ar fi acestea. Astazi am descoperit in biblioteca o carte foarte intersanta despre branzeturi si m-am gandit sa impartasesc si cu tine din ceea ce am aflat. :) Asadar, in functie de procentul de apa si de grasimi din compozitie, exista mai multe categorii de branza:

Branzeturi tari 

Au cel mai mare continut de masa uscata. Continutul de apa este de maxim 56%, si cu cat acesta este mai scazut, cu atat mai tare este branza. Branzeturile tari se matureaza in general in aproximativ 3 luni, dar aces proces de maturare poate dura si ani de zile.

parmezanUn astfel de sortiment, foarte cunoscut, este Parmezanul. Acesta este fabricat din lapte de vaca nepasteurizat si necesita o perioada de maturare aflata intre 1 si 4 ani. Parmezanul a fost produs pentru prima data in regiunile Parma si Reggio Emilia din Nordul Italiei, fiind initial preparat din lapte de capra si lapte de oaie. Are crusta stralucitoare, de culoare maro-auriu si interiorul de culoare galben pai, este foarte dura, are o consistenta granuloasa si friabila, este traversata de vinisoare si are aroma de fructe – mai ales de struguri – si de vin.

Se poate taia, desi este foarte greu, si se serveste alaturi de vinuri italienesti gen Chianti, dar merge foarte bine si alaturi de un vin rosu mai aspru. Cel mai adesea parmezanul este folosit ras, iar datorita gustului sau inegalabil este un adaos perfect la o gama variata de mancaruri: pizza, paste, salate, fripturi, sosuri.

Branzeturi feliabile 

goudaAu un continut de apa intre 54 si 63% si de aceea se matureaza mai repede si se feliaza mai usor decat branzeturile tari. Gouda este cel mai cunoscut sortiment dintre aceste tipuri de branzeturi. Facuta din lapte de vaca, gouda este o branza tare de culoare galbena, intr-un strat protector de ceara de parafina, de asemenea galbena.

Sortimentele cele mai bune sunt cele cu vechime de 2-3 ani; sunt mai inchise la culoare si au un gust puternic, de unt. Multiplele posibilitati de utilizare in gastronomie, de la clasicul sandwich pana la fondue si pizza, cat si finetea ei atunci cand este combinata cu diverse condimente (piper, verdeturi, boabe de mustar, etc), au facut-o unul din cele mai consumate sortimente de branza la nivel mondial.

Branzeturi semi-tari feliabile 

roquefortAceste branzeturi au o masa uscata asemanatoare cu cea a branzeturilor moi. Continutul de apa este intre 61 si 69%. Cea mai cunoscuta branza din aceasta categorie este branza Roquefort. Branza din lapte de oaie, cu continut de mucegai de culoare albastra (penicillinium roqueforti) in interior. Denumirea vine de la numele unei localitati – satul Roquefort este situat in apropierea muntelui Combalou, devenit celebru pentru pesterile naturale care servesc la afanarea branzei Roquefort.

Branza se matureaza incet, in pesterile ventilate natural, cu temperaturi constante atat iarna, cat si vara, de circa 8-10 grade Celsius. Dupa aproximativ 3 luni de afanare, branza este invelita in folii de staniol. Perioada optima de degustare este in perioada aprilie-octombrie, dupa 5 luni de maturare.

Poti servi branza Roquefort la desert, insotita de un vin rosu puternic aromat. De asemenea, Roquefort este adesea utilizata pentru prepararea dressingului pentru salate. Roquefort mai este folosita in compozitia placintelor, tartelor sau mancarurilor cu carne.

Branzeturi moi 

brieAcestea au un continut ridicat de apa, de peste 67%, si datorita acestuia au si un continut mai scazut de grasimi. Poate cel mai cunoscut sortiment este branza Brie. Aceasta este o branza moale acoperita cu mucegai alb, care a primit denumirea sa de la provincia franceza Brie (situata in regiunea Ile-de-France), unde a fost preparata.

Branza Brie are o forma cilindrica de 35 -37 cm in diametru si 25-30 milimetri grosime. Pentru fabricarea unei bucati sunt necesari 25 de litri de lapte. In lapte se adauga cheag natural si se incalzeste la o terperatura maxima de 37 grade Celsius. Apoi, branza inchegata este asezata in forme de marmura cu ajutorul unei strecuratoari speciale. Dupa 18 ore, branza este scoasa din forme, sarata si tratata cu Penicillium candidum, mugegaiul care-i ofera aspectul de blanita alba, pufoasa la suprafata. Afanarea dureaza de la 4 saptamani pana la 2 luni.

Branza brie, cu o aroma fina de fructe, este ideala pentru fondue si sosuri. Se poate servi impreuna cu fructe (mere verzi, pere, pepene galben), cu nuci, struguri, legume si carne. Branza se scoate din frigider cu putin timp inainte de a fi servita si se tine la cald. Astfel ne vom putea bucura de gustul ei aromat. Atunci cand vrem sa cumparam branza Brie, tebuie sa fim atenti la suprafata: daca apasam putin si aceasta se crapa, atunci branza este invechita. De asemenea, nu este recomandat sa achizitionati Brie care este acoperita cu o coaja maronie si lipicioasa ; este un alt semn ca branza a expirat.

 Branzeturi «pasta filata» 

mozzarellaCel mai cunoscut sortiment din acest tip de branza este Mozzarella. Prin traditie, mozzarella se facea doar din lapte de bivolita si in doar cateva provincii din Italia, in special Salerno si Caserta. Branza are culoarea alba, ca si cum ar fi fost pla­ma­di­ta din cel mai pretios portelan, o coaja ex­trem de subtire, pe care o poti observa cu mare greutate, iar odata taiata in felii este moale, putand fi intrezarit zerul. Se pastreaza pentru cateva zile si doar in zerul propriu.

Patru litri de lapte de bivolita sunt necesari pentru a obtine un kilogram de mozzarella. Dupa ce laptele se incalzeste se adauga zer mai vechi, iar cheagul este lasat „sa se odihneasca” pentru cateva ore in zer fier­binte. Urmeaza cea mai importanta ope­ra­tiune, in care se amesteca bine cu un bat de lemn, dar se si framanta cu mainile pana cand se obtine o compozitie omogena, elastica, ce poarta numele de „pasta filata“.

Se rup bucati de branza care se pot modela in di­ver­se forme, cele mai intalnite fiind impleti­tu­rile (treccia) sau bulgarasii (bocconcini). Se lasa in zer sa se raceasca, iar apoi se transfera intr-o solutie sarata. Una din utilizarile cele mai de succes ale branzei, in afara de blatul de pizza, este combinatia de bile de mozzarella, rosii, busuioc si ulei de masline.

Acestea sunt doar cateva categorii si sortimente de branzeturi. Mai avem inca multe de povestit depre alte sortimente cunoscute, despre branzeturi romanesti sau despre beneficiile consumului de brazeturi pentru sanatate, dar toate aceste le vom discuta in articole viitoare.

Nu uita sa dai ¨like¨ si pe pagina de Facebook a Valea Mare pentru a fi la curent cu noutati, retete si sfaturi direct din natura: http://www.facebook.com/valeamare. Multumim!

Tu ce tip de  branza preferi ? Trimite-ne comentariile tale. :)


Da de stire pe: | Altele | Email: | Utile:

Articole similare despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

2 Responses to Tipuri de branzeturi

  1. Pingback: Avocado: cum se mananca? Idei care de care mai savuroase!Valea Mare | Direct din natura: savoare autentica pentru stilul tau de viata

  2. mariana says:

    interesant,cate informati gasim aici!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>