06Apr

Uleiul si grasimile, ghid complet de folosire in alimentatie

Postat la 04:47:17 de ioana in:

uleiAlegerea gresita a grasimilor si uleiurilor in pregatirea alimentelor, poate avea un impact dramatic asupra sanatatii noastre. Exista multe informatii si in acelasi timp multe dezinformari asupra a ceea ce constituie grasimi sanatoase in alimentatie.

La inceputul anului 1900 cand alimentatia oamenilor era mult mai bogata in grasimi animale, bolile de inima erau rare. S-a demonstrat ca grasimea de porc si untul sunt de zece ori mai putin periculoase pentru artere decat grasimile vegetale hidrogenate si partial hidrogenate. Dupa zeci de ani in care oamenii au folosit margarina si alti inlocuitori ai untului, in sfarsit, au fost recunoscute pericolele asupra sanatatii oamenilor care au consumat aceste produse. Ar trebui sa ne luam masuri de autoaparare, asa cum au facut generatiile anterioare, consumand grasimi pe care ni le ofera natura, inclusiv grasimi animale stabile si grasimi tropicale, pentru a evita uleiurile si grasimile fabricate industrial. De aceea, o sa va  prezint o lista cu  cele mai bune grasimi pentru consum, grasimi care nu ar trebui sa fie incalzite si grasimi care ar trebui evitate.

Toate grasimile si uleiurile, sunt alcatuite dintr-o combinatie de trei tipuri principale de acizi grasi: saturati, mononesaturati si polinesaturati (acidul linoleic). Acestia contin hidrogen, carbon si oxigen in diferite proportii.

Acizii grasi saturati

Acizii grasi saturati contin un numar mare de atomi de hidrogen in structura lor chimica, astfel incat maresc cantitatea de colesterol in sange si prezinta un mare risc in afectiunile inimii. Principala sursa de acizi grasi o reprezinta grasimile animale. Cu toate acestea, organismul are nevoie si de acizii grasi saturati. Consumati in cantitati optime, acizii grasi saturati stimuleaza sistemul imunitar, sunt necesari pentru oase puternice (ajuta la asimilarea calciului), furnizeaza energie si ajuta la integritatea structurala a celulelor, protejeaza ficatul de alcool si alte toxine, mentin plamanii sanatosi, ajuta la absorbtia mineralelor si protejeaza sistemul nervos.

Acizii grasi mononesaturati (Omega 9)

Cand una din  perechile de atomi de hidrogen lipseste din structura chimica, acizii grasi  devin mononesaturati. Acestia nu maresc cantitatea de colesterol in sange, prezentand chiar unele beneficii cum ar fi scaderea LDL – colesterol (colesterolul “rau”) si cresterea HDL – colesterol (colesterolul “bun”). O dieta bogata in acizi grasi mononesaturati se pare ca are efecte pozitive si asupra altor elemente cum ar fi: functiile vaselor de sange, tensiunea arteriala, coagularea si altele. Principalele surse de acizi grasi mononesaturati o reprezinta uleiul de masline, uleiul din seminte de rapita, avocado, nucile si arahidele. Untul de arahide complet natural a devenit o mancare populara printre culturisti. In ciuda continutului ridicat de grasimi, are o cantitate ridicata de acizi grasi mononesaturati. De asemenea, uleiul de masline este considerat mult mai  bun decat majoritatea uleiurilor vegetale si are avantajul de a fi bogat in antioxidanti.

Acizii grasi polinesaturati (Omega 6 si Omega 3)

Atunci cand din structura chimica lipsesc mai multe perechi de atomi de hidrogen, acizii grasi se numesc polinesaturati. Uleiurile din peste si majoritatea uleiurilor din plante, cum ar fi: floarea soarelui, porumbul, soia, canepa, inul, rapita, contin acizi grasi polinesaturati. Acidul Omega 6 se gaseste in cantitate mare in uleiul de floarea soarelui si in produsele care contin acest tip de ulei (salate, alimente preparate – maioneza), iar Omega 3 se gaseste in cantitati semnificative in pestele gras, nuci, ulei de in, ulei de rapita, unele maioneze (care au in compozitie ulei de in sau rapita). Un factor crucial pentru o sanatate buna il constituie raportul optim dintre consumul de acizi grasi Omega 6 si Omega 3 din dieta noastra. Acidul linoleic (acid omega 6) si acidul alfa-linolenic (acid omega 3) sunt considerati acizi grasi esentiali deoarece nu pot fi sintetizati in organism.
Dintre uleiurile vegetale, uleiul din seminte de canepa are cel mai inalt continut de grasimi polinesaturate, pana la 80%. Un raport optim al acizilor grasi polinesaturati omega 6 si omega 3 variaza intre 3:1 sau 2:1, conform specialistilor in nutritie. Uleiul din seminte de canepa poate fi administrat pentru: scaderea colesterolului LDL (colesterol “rau”), scaderea tensiunii arteriale, cresterea imunitatii, cresterea metabolismului bazal. Este antiinflamator pentru persoanele cu boli inflamatorii si ajuta la tratarea unor afectiuni dermatologice, de exemplu, eczemele. Uleiul din seminte de canepa este obtinut prin presarea la rece a semintelor proaspete, este netoxic si are un gust cu aroma de nuca ceea ce permite adaugarea lui la cele mai variate mancaruri. Cantitatea zilnica recomandata este de 2-4 capsule gelatinoase sau 10-15ml ulei, echivalentul unei linguri.

Specialistii ne sfatuiesc ca pentru gatit la temperaturi inalte (prajit) mai indicate sunt uleiurile sau grasimile cu o cantitate mai mare de acizi grasi saturati; uleiul de palmier este o optiune foarte buna pentru prajit fiind stabil la temperaturi inalte; pentru pregatirea altor tipuri de mancaruri la care uleiul se adauga doar la sfarsit, este bine sa se foloseasca uleiurile clasice (de floarea soarelui, de masline, de rapita etc.)

Grasimile pe care trebuie sa le evitam sau sa le includem cat mai putin in alimentatia noastra sunt grasimile saturate si grasimile trans. Ele cresc colesterolul sanguin si predispun la aparitia bolilor cardio-vasculare.

In general vorbind, produsele cu o cantitate mare de grasimi saturate sunt solide la temperaturi scazute (frigider). Trebuie sa stim ca nu este posibil sa excludem total din alimentatie grasimile saturate, dar cu cat o grasime sau un amestec de grasimi este mai usor de tartinat (intins pe paine) la temperaturi scazute sau este chiar lichida (uleiuri vegetale), cu atat continutul de grasimi saturate este mai scazut. Cantitatea de grasimi saturate o putem gasi inscriptionata de cele mai multe ori pe eticheta alimentelor in rubrica “Informatii nutritionale”.

In cazul grasimilor trans este chiar mai simplu. Mentionarea pe eticheta in lista de ingrediente a grasimilor partial hidrogenate indica si prezenta grasimilor trans in acel produs. Grasimile trans apar in mod natural si in lapte; prin urmare, o cantitate destul de mare se regaseste si in produsele grase lactate (unt, smantana etc.). Produsele lactate contin si grasimi saturate al caror aport ar trebui limitat.

Asadar, sfatul nutritionistilor este sa nu excludem grasimile din dieta. Putem sa mancam din toate cate putin: grasimi animale si grasimi vegetale, dar in nici un caz grasimi vegetale hidrogenate si partial hidrogenate (margarina). Neuronii sunt cei mai afectati de consumul grasimilor vegetale hidrogenate si partial hidrogenate. 

Valorile crescute ale trigliceridelor din sange, care influenteaza aparitia  bolilor de inima, nu provin din grasimi alimentare, dar sunt produse in ficat din cauza excesului de zaharuri din carbohidrati (zaharuri rafinate, faina alba si  fructoza). Ceea ce contribuie la bolile de inima este consumul in exces a uleiurilor vegetale, grasimilor hidrogenate si zaharurilor rafinate din dieta noastra moderna.

Concluzia, tot ce nu este in exces, este sanatos!

Nu uita sa dai LIKE si pe pagina de Facebook a Valea Mare pentru a fi la curent cu noutati, retete si sfaturi direct din natura. Multumim!

Asteptam parerile tale!

Sursa:realfooddigest.com

Da de stire pe: | Altele | Email: | Utile:

Articole similare despre: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>